Vineri 9 decembrie 2022 în intervalul orar 11.00-13.00 Sala Argintie a Academiei de Științe a Moldovei a găzduit o lecție publică organizată de Secția Filosofie de la Institutul de Istorie în colaborare cu Secția Științe Umaniste, Sociale, Economice și Arte. Lecția publică Omul ca spirit la Leibnitz- o interpretare actuală a fost susținută de conferențiarul universitar, doctor Adrian Niță, cercetător ştiinţific la Institutul de Filosofie şi Psihologie ,,Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române și conf. univ. (conducător de doctorat) la Universitatea ,,Ștefan cel Mare” din Suceava. Deține funcția de director al Institutului pentru Studiul Comparat al Civilizațiilor, din cadrul Universității Creștine ,,Dimitrie Cantemir” (http://iisc.ucdc.ro/ ). În 2020 a primit Premiul Mircea Florian acordat de Academia Română, , pentru lucrarea Teoria substanței la Leibniz (București, Editura Academiei, 2018). Este membru fondator și președinte Consiliu Director al Societății Leibniz din România (https://societatealeibniz.education/ ). Coordonează ediția Leibniz în limba română, proiectată în 20 de volume; până în prezent s-au tipărit 4 volume. Este autor al lucrărilor: Leibniz (București, Paideia, 1998), Metodologie (Cluj-Napoca, Ars Docendi, 2005), Timp şi idealism (București, Paideia, 2005) Deşertul interogaţiilor (Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007), La métaphysique du temps chez Leibniz et Kant (Paris, L’Harmattan, 2008), Noica: o filosofie a individualităţii (București, Paideia, 2009), Polemice (Cluj-Napoca, Grinta, 2011), Existenţă şi predicaţie (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2012), Filosofie și literatură. Eseuri și cronici de tranziție (București, Tracus Arte, 2014), Leibniz`s Metaphysics and Adoption of Substantial Forms (ca editor, la Springer Verlag, Dordrecht, 2015), Teoria substanței la Leibniz (București, Editura Academiei, 2018), Epoca spiritului (Iași, Institutul European, 2020).

Manifestarea științifică a fost una interesantă, sugestivă și mai mult decât actuală. Or, condiția umană de regulă este cea care plătește tribut împrejurărilor, chiar dacă direct nu s-a implicat. Cu atât mai mult a sporit interesul pentru problematica enunțată de conferențiarul universitar, doctor Adrian Niță, cu cât starea post pandemică surclasată de cea beligerantă declanșată de războiul hibrid al Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei (24.02.2022) vulnerabilizează și incită spiritele în comunitate-societăți. Prezentarea a fost una de ținută și se încadrează în ceea ce actualmente a devenit mai mult o excepție proiectarea prin gândirea critică a subiectului cercetării. Proiecție care în funcție de actualitatea omului ca spirit din sistemul filosofic a lui Gottfried Wilhelm Leibnitz s-a regăsit și în orizontul schimbului de opinii din cadrul dezbaterilor. 

Consemnăm că acțiunea în cauză se înscrie în tradiția organizării de lecții publice cu concursul Institutelor  și Secțiilor  AȘM în funcție de direcțiile de cercetare. Lecții problematica cărora s-a axat pe diferite domenii de cercetare, exceptând cele susținute de politicieni. Lecția publică susținută pe domeniul filosofiei în 9 decembrie a fost una  net particulară în condițiile în care, începând cu 2023 institutele de cercetare își denunță statutul juridic fiind absorbite de universități conform Reformei Guvernului RM(2022). Absorbție care într-un fel s-a început cu reforma institutelor AȘM din 2006, efectele devastatoare fiind suportate de cei vizați care n-au fost susținuți de celelalte entități nu doar academice. Drept exemplu, filosofia care în societatea Republicii Moldova a fost exclusă ca disciplină din curricula preuniversitară(2002) și în mare marginalizată în curricula universitară(2006), iar reorganizarea Institutului de Filosofie, Sociologie și Științe Politice(2008, 2013) secția de filosofie peregrinează la Institutul de Istorie.  Peregrinare care  după concursul de proiecte organizat de ANCD în 2019 i-au fost declinate experiența de cercetare acumulată și  capacitatea de reziliență în  identificarea problemelor prioritar- teoretice din punctul de vedere al filosofiei la interferență cu alte discipline, dar și cel pragmatic privind cercetarea triadei cauze-efecte- consecințe care alimentează societatea contemporană, inclusiv divizarea societății Republica Moldova. Or, în proiectul Implementarea practicilor de gândire filosofică... se fundamenta necesitatea implementării gândirii critice în toate domeniile de activitate, inclusiv în cel societal ceea ce la impus nu doar efectul pandemic.

Dezvoltând subiectul subliniem că, renunțarea nu se reduce doar la experiența acumulată în cazul institutelor în cercetare ci și la memoria organizațională care înseamnă capital intelectual de valoare în care s-a investit și format în timp. Nu este o noutate că, o echipă de cercetare înglobează de la capacități profesionale, organizatorice până la abilități socio-psihologice și comunicaționale. Modul în care s-a realizat absorbția sine dubio a și declanșat prefigurarea tendinței de distrugere  și a memoriei instituționale, a investițiilor valorificate în echipament, dar poate cel mai grav nivelul de prestație și dezvoltare a capitalului uman din cercetare. Capital care se edifică dificil, necesită timp și investiții mult mai multe decât cele de ordin pur academic. Este facil să renunți     cantitativ la niște entități fie ele și institute de cercetare pentru a demonstra că se fac reforme, dar cine contabilizează reversul lor.? Or, reformarea AȘM din 2017 și absorbția din acest an conduc la pierderi incomensurabile de la nivel individual, instituțional, comunitate științifică până la cel internațional. Astfel, societatea Republicii Moldova se va alătura entităților care fie au renunțat fie au denunțat prezența manifestă a comunității științifice . Este regretabil că, această comunitate care s-a stăruit să susțină în cei 30 ani de Independență a RM valorile identitare ale etniei majoritare și cele general-umane, menținându-se în linii mari în arealul cercetării și marginalizând partizanatul politic este pe cale să fie redusă la tăcere de cei în care și-au pus speranța.

Ana Pascaru, dr.hab.,

șef -Secția Filosofie, Institutul de Istorie,

decembrie 2022