Marţi, 11 octombrie 2022, ora 14.00, va avea loc susţinerea publică a tezei de doctor în ştiinţe politice a pretendentei DELEU Ecaterina, conducător ştiinţific: MORARU Victor, doctor habilitat în ştiinţe politice, profesor universitar, membru corespondent; consultant ştiinţific: RUSNAC Gheorghe, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, academician, în şedinţa Consiliului ştiinţific specializat D 561.01-22-33, din cadrul Institutului de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice, cu titlul tezei „Generaţii secunde ale cetăţenilor moldoveni din Italia: aspecte socio-politice”, la specialitatea 561.01 – Teoria, metodologia politologiei; instituții și procese politice.

Susţinerea publică a tezei de doctor în ştiinţe politice va avea loc în sala 109, et.1, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, mun. Chişinău.

Teza de doctor şi rezumatul pot fi consultate la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moldova şi pe pagina web a ANACEC (www.cnaa.md).

Consiliul ştiinţific specializat:

JUC Victor, preşedinte, doctor habilitat în ştiinţe politice, profesor universitar;

SPRINCEAN Serghei, secretar ştiinţific, doctor habilitat în ştiinţe politice, conferenţiar universitar;

SOLOMON Constantin, doctor habilitat în ştiinţe politice, profesor universitar;

VARZARI Pantelimon, doctor habilitat în ştiinţe politice, profesor universitar;

GAGAUZ Olga, doctor habilitat în sociologie, conferenţiar universitar.

Referenţi oficiali:

MOŞNEAGA Valeriu, doctor habilitat în ştiinţe politice, profesor universitar;

CHEIANU-ANDREI Diana, doctor în sociologie, conferenţiar universitar.

Principalele publicaţii ştiinţifice ale autorului la tema tezei:

1. DELEU, E. Generaţii secunde de migraţie: cazul Republicii Moldova. Chişinău: ICJP, 2017. 344 p. - 21 c. a. ISBN 978-9975-53-776-6.

2. DELEU, E. Al di fuori della legalitá: minori moldavi non accompagnati in Italia. Saggistica Aletti, Villanova di Guidonia, 2017. 118 p. - 8 c. a. ISBN 978-88-591-4641-4.

3. DELEU E. Acces on the italian labor market of moldovan young people of the second generation of immigrants. În: Romanian Economic and Business Review (București, Romanian-American University), 2016, June, vol. 11, nr. (2, p. 216-222. – 0,5 c.a. ISSN 1842.

4. DELEU E. Particularităţi de integrare a migranţilor moldoveni în Italia: asociaţionismul  şi accesul la cetăţenie. În: Revista Convergenţe spirituale Iaşi-Chişinău. De la fraţi la fraţi (Iași), 2016, nr. 10-11, pp. 352-358. – 0,5 c. a. ISSN 2343-9661.

5. DELEU, E. Discursul partidelor politice din Republica Moldova privind migrația și diaspora. In: Revista de Filosofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice. 2021, nr. 1(185), pp. 5-17. – 0,5 c.a. ISSN 1957-2294. Coautor - Victor Moraru.

6. DELEU, E. Diasporic media: moldovan emigrated citizens and civic activism. În: Moldoscopie (Probleme de analiză politică), 2020, nr. 3(90), pp. 181-188. – 0,5 c. a. ISSN 1812-2566 (Categoria B).  Coautor - Victor Moraru.

7. DELEU, E. Itinerarul definirii unui concept: generaţii secunde de migranţi. În: Moldoscopie (Probleme de analiză politică), 2019, nr. 4(87), pp. 65-75. – 0,8 c. a. ISSN 1812- 2566 (Categoria B). Coautori - Victor Moraru, Gheorghe Rusnac.

8. DELEU, E. Pоль вторых поколений миграции в формировании диаспоры Pеспублики Молдова: политические и социальные последствия. În: Revista de Filosofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice, 2018, N 2 (177), pp. 25-30. - 0,4 c. a. ISSN 1857-2294 (Categoria B). Coautor - Victor Moraru.

9. DELEU, E. Premise privind abordarea migraţiei cetăţenilor moldoveni din Italia din perspectiva generaţiilor secunde. În: Revista de Filosofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice, 2015, N 3 (169), pp. 154-160. – 0,5 c. a. ISSN 1957-2294 (Categoria B).

10. DELEU, E. Generaţii secunde de migraţie: implicaţii politice şi sociale. Cazul cetăţenilor  moldoveni din Italia. În: Moldoscopie (Probleme de analiză politică), 2016, nr. 4 (75), pp. 92-107. – 1,09 c. a. ISSN 1812-2566 (Categoria C). Coautor - Victor Moraru.

11. DELEU, E. Politici privind minorii afectaţi de migraţie: cazul Republicii Moldova. In: Revista de Filosofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice. 2016, nr. 3(172), pp. 170-179. – 0,5 c.a. ISSN 1957-2294.

Rezumatul tezei:

Problema cercetării a vizat analiza aspectelor social- politice legate de formarea generaţiilor secunde, evidenţierea particularităţilor formării generaţiilor secunde ale migranţilor moldoveni în Italia, analizând procesul de integrare a diferitor categorii de minori migranţi, prezenţa în ţara-gazdă, dinamica şi specificul fenomenului respectiv.

Scopul cercetării rezidă în analiza aspectelor social-politice care vizează formarea generaţiilor secunde ale cetăţenilor Republicii Moldova emigraţi în Italia.

Obiectivele cercetării constau în sistematizarea abordărilor ştiinţifice privind generaţiile secunde; cercetarea politicii comunitare cu privire la integrarea migranţilor; analiza  procesului formării comunităţilor cetăţenilor moldoveni din Italia şi generaţiilor secunde, implicarea în cadrul asociaţiilor de migranţi ca manifestare a activismului civic şi a participării politice; determinarea rolului instituţiilor politice în procesul de colaborare cu cetăţenii moldoveni aflaţi în străinătate şi asigurarea dreptului la vot; evidenţierea programelor şi politicilor naţionale destinate tinerilor din diasporă; analiza cadrului normativ şi instituţional al Republicii Moldova cu privire la migraţie şi diasporă; reliefarea tendinţelor privind participarea tinerilor din diasporă la procesele politice şi electorale din ţara de origine.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a tezei constă în cercetarea complexă, interdisciplinară, a procesului formării generaţiilor secunde ale cetăţenilor moldoveni emigraţi; analiza aspectelor politice ale procesului de integrare a migranţilor; sublinierea tendinţelor privind participarea politică a tinerilor migranţi din diasporă la alegerile din Republica Moldova, a evoluţiilor discursului partidelor politice şi al concurenţilor electorali faţă de migranţi şi diasporă.

Principalele rezultate obţinute:

În urma unor ample şi aprofundate analize a procesului consolidării comunităţilor cetăţenilor originari din Republica Moldova emigraţi în Italia, a formării generaţiilor secunde, care au fost vizate de politici migraţioniste şi de integrare în ţara de reşedinţă, precum şi de politicile statului Republicii Moldova – destinate tinerilor din diasporă, implicării lor active în procesele politice şi electorale, dar şi în dezvoltarea ţării de origine, considerăm scopul cercetării realizat, rezultatele obţinute fiind prezentate în următoarele concluzii şi recomandări:

1. La nivel teoretic, principalele contribuţii ale demersului ştiinţific constau în aprofundarea cercetărilor (cantitative şi calitative) privind aspectele politice ale procesului de integrare peste hotare a cetăţenilor moldoveni emigraţi; particularităţile constituirii comunităţilor de migranţi din Italia şi specificul formării diasporelor din ţările UE; participarea tinerilor migranţi la procese politice din ţara-gazdă şi ţara de origine, în cadrul asociaţiilor din diasporă sau al unor comunităţi online; în cadrul unor campanii politice sau de voluntariat şi activism civic; privind modificarea şi completarea de către autorităţile Republicii Moldova a cadrului de politici destinate diasporei, în încercarea de a stabili relaţii de colaborare durabilăă; privind schimbarea discursului politic al autorităţilor de stat şi al partidelor politice faţă de reprezentanţii diasporei. Metodologia cercetării necesită abordarea interdisciplinară a generaţiilor secunde, formate în urma proceselor migraţionale, care, ca şi obiect al cercetării ştiinţifice, se regăseşte într-o zonă de interferenţe a mai multor ştiinţe: politologie, sociologie, demografie, economie, psihologie, pedagogie, lingvistică, geografie etc. Sistematizând abordările şi teoriile ştiinţifice privind implicarea tinerilor în migraţie şi formarea noilor generaţii peste hotare conchidem că această multitudine de teorii şi opinii, care argumentează diverse aspecte ale procesului, se completează reciproc.

2. Analiza complexă a abordărilor ştiinţifice cu privire la generaţiile secunde, formate în contextul proceselor migraţionale, a relevat carenţa informaţiilor disponibile privind tinerii migranţi originari din Republica Moldova, aflaţi peste hotare; precum şi contradicţiile legate de definirea generaţiilor secunde (categoriile de vârstă pe care le includ), teoriile şi opiniile cercetătorilor cu privire la rolul generaţiilor secunde în cadrul transformărilor sociale provocate de migraţie, stadiul actual de cercetare a generaţiilor secunde, modul în care sunt vizate de politicile migraţioniste, de politicile de integrare (în instituţii de învăţământ, pe piaţa muncii) şi de politicile destinate migranţilor.

3. După ce a fost cercetată, în cadrul studiului de faţă, relevanţa generaţiilor secunde pentru ştiinţele politice, s-a constatat că formarea generaţiilor secunde în contextul proceselor migraţionale reprezintă un spaţiu de cercetare tot mai extins, luând în considerare relaţia dintre stat (instituţiile de stat, centrale şi regionale, cadrul normativ, partide etc.) şi migraţie, politici şi migraţie, accesul la cetăţenia ţării-gazdă, discriminările şi inegalităţile de şanse cu care se confruntă migranţii şi copiii acestora, formarea diasporelor, constituirea unor noi comunităţi etnice, păstrarea legăturilor cu ţara de origine, cultura politică şi activismul civic al migranţilor, participarea politică şi cea electorală etc. În acest spaţiu de cercetare, trebuie să se ţină cont de rolul instituțiilor politice, dar şi al administraţiei publice locale, în procesul de colaborare cu cetățenii moldoveni și descendenții lor din diaspora. Totodată, trebuie să se ţină seama de rolul generaţiilor secunde la formarea diasporei Republicii Moldova peste hotare.

4. În urma analizei proceselor migraţionale care au implicat cetăţenii moldoveni au fost subliniate tendinţele înregistrate în ultimii ani: înrăutăţirea condiţiilor pe piaţa forţei de muncă în Italia, lipsa locurilor de muncă sau scăderea nivelului salariilor etc. În plus, liberalizarea regimului de vize pentru călătoria în ţările europene au determinat modificări ale traiectoriilor migraţiei cetăţenilor originari din Republica Moldova. A luat amploare migraţia circulară, tendinţa de schimbare a ţării de migraţie, a crescut mobilitatea internă a migranţilor şi, într-o măsură mai mică, migraţia de revenire. În acelaşi timp, au devenit vizibile primele semnale ale etapei de stabilizare a comunităţilor cetăţenilor moldoveni din Italia, după o perioadă de migraţie de 25 de ani: a sporit numărul copiilor cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare, inclusiv al celor născuţi în ţara-gazdă, numărul migranţilor care obţin cetăţenia ţării de reşedinţă în urma naturalizării (după cel puţin 10 ani de aflare legală pe teritoriul Italiei), a crescut numărul permiselor de şedere acordate pentru reîntregirea familiei în raport cu cele pe motiv de muncă, dar şi rolul asociaţiilor active din ţările de reşedinţă a migranţilor.

5. În urma cercetării particularităţilor procesului de integrare a copiilor moldoveni din Italia, s-a constatat rolul important al acestora în cadrul comunităţilor cetăţenilor moldoveni, ca factor de stimulare a contactelor migranţilor cu instituţiile statului. Politica integrării copiilor migranţilor, implementată de Italia, a stimulat înregistrarea acestora în şcoli şi grădiniţe indiferent de statutul legal al părinţilor migranţi şi perioada în care minorii intrau pe teritoriul Italiei. O serie de aspecte au avut diferite implicatii, politice sau sociale. 

6. În urma studiului organizaţiilor din diasporă, a implicării tinerilor din generaţiile secunde în activitatea acestora, ca manifestări ale participării şi activismului civic, s-a constatat că prezenţa copiilor migranţilor a reorientat, în timp, priorităţile mediului asociativ, spre respectarea drepturilor migranţilor şi a asigurării unor şanse egale, în societatea ţării-gazdă.

7. Ca rezultat al cercetării gradului de participare a cetăţenilor din cadrul asociaţiilor migranţilor moldoveni din diaspora, s-a constatat rolul activ al acestora, tendinţa de a deveni parteneri ai ambasadelor şi consulatelor Republicii Moldova peste hotare în diverse proiecte şi iniţiative politice, sociale sau culturale, protagonişti ai evenimentelor sociale şi culturale desfăşurate în ţările de reşedinţă. Cetăţenii moldoveni emigraţi devin treptat parteneri în dialogul politic, social, cultural dintre ţara de origine şi ţara-gazdă, precum şi parteneri în cadrul cercetărilor ştiinţifice care au loc peste hotare – o mare parte din cercetările pe teren desfăşurate de experţi în domeniul migraţiei din Republica Moldova, care au avut loc până în prezent în diferite ţări, au implicat organizaţiile din diasporă. Capacitatea Republicii Moldova de a construi relaţii cu diaspora şi de a valorifica potenţialul uman impresionant de care dispune peste hotare va fi determinantă pentru stabilirea unor relaţii de colaborare de durată. Pentru a argumenta demersul ştiinţific a fost analizată politica Republicii Moldova în domeniul diasporei (cadrul normativ şi instituţional); discursurile liderilor politici privind migraţia şi diaspora (abordări prezentate în programele partidelor politice şi ale candidaţilor electorali); participarea cetăţenilor moldoveni din diasporă la alegerile din Republica Moldova. 

8. În urma cercetării politicilor aplicate pe piaţa muncii din Italia, în raport cu migranţii, au fost evidenţiate dificultăţile pe care le înfruntă migranţii pe piaţa muncii. S-a stabilit că, în cazul cetăţenilor moldoveni din Italia, în special în cazul femeilor şi al tinerilor, se atestă un risc considerabil de irosire a potenţialului migranţilor, cauza fiind specificul pieţei de muncă din Italia: migranţii cu un nivel superior de educaţie îşi pierd calificarea şi competenţele profesionale, ca urmare a ocupării lor preponderent în activităţi necalificate. Faptul că doar un procent foarte mic din migranţi reuşesc să obţină un loc de muncă conform pregătirii profesionale, ceilalţi fiind nevoiţi să accepte un statut social defavorabil, acutizează vulnerabilitatea situaţiei persoanelor cu un înalt grad de calificare, plecate la muncă în străinătate. Migranţii cu studii superioare au totuşi mai multe şanse la angajare şi rămân fără muncă o perioadă mai mică de timp în raport cu migranţii cu studii medii. Formarea competenţelor, abilitarea tinerilor pentru piaţa muncii este un pas extrem de important spre o integrare reuşită.

9. În urma studierii fenomenului minorilor străini neînsoţiţi - care a reprezentat o componentă a proceselor migraţionale (numit adesea „faţa invizibilă a migraţiei”) şi a vizat în mod direct Republica Moldova, s-a stabilit că această categorie de copii migranţi a fost cea mai vulnerabilă. În contextul abordării complexe a problemei, este necesară colaborarea politică bilaterală între statele de origine şi cele de destinaţie, la diferite etape ale examinării cazurilor minorilor neînsoţiţi.

10. Analizând rolul important pe care îl are mass-media în reflectarea problematicii migraţiei, dar şi la integrarea migranţilor, am constatat că ziarele şi revistele publicate peste hotare, fondate de cetăţenii moldoveni emigraţi, aduc o valoare în plus mass-mediei din Republica Moldova, ca sursă de informare şi de documentare privind realităţile din ţările-gazdă şi situaţia celor emigraţi. Acest fenomen reprezintă un aspect specific al unor procese socio-culturale care se desfăşoară în prezent peste hotare, cu diferite caracteristici la diverse etape ale procesului de integrare a cetăţenilor moldoveni emigraţi. În urma cercetării, au fost determinate modalităţile de reflectare a situaţiei migranţilor, în încercarea lor de a deveni o punte de legătură între comunităţile formate în ţara gazdă, dar şi cu ţara de origine.