Vineri, 11 septembrie 2015, ora 12.00, a avut loc susţinerea tezei de doctor în drept a dnei Grimailo Nelea, conducător ştiinţific: Chirtoacă Natalia, doctor în drept, conferențiar universitar, în ședința Consiliului Ştiinţific Specializat D 18.552.08 - 02 din cadrul Institutului de Cercetări Juridice și Politice al AŞM. Titlul tezei: „Rolul organizațiilor internaționale regionale în procesul de creare a normelor de drept internațional”, specialitatea: 552.08 – Drept internațional și European public.

Susținerea a avut loc pe adresa: mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, nr. 1, biroul 408.

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului :

- N. Stah, V. Cuşmir „Fenomenul organizaţiilor internaţionale – necesitate sau cerinţă? Scurtă incursiune în istoric.” Publicat în Analele facultăţii de drept „Dimitrie Cantemir” Iaşi, Nr. 9 şi 10/2004, Iaşi, 2004, pag. 51-54, (0,24 c.a.).

- N. Stah „Aspecte privind personalitatea juridică a organizaţiilor internaţionale” publicat în Revista Naţională de Drept, Nr.3, martie, 2005, pag. 30-32, (0,18 c.a.).

- N. Stah „Unele aspecte practice privind crearea normelor de drept internaţional în cadrul Consiliului Europei”. Publicat în Materialele conferinţei internaţionale teoretico-practice cu genericul „Probleme actuale ale ştiinţelor socio-umane în condiţiile integrării europene”, Chişinău, 2006, pag. 535-537, (0,21 c.a.).

- N. Stah „Specificul legiferării internaţionale” publicat în Revista moldovenească de drept internaţional şi relaţii internaţionale, Nr. 1-2, 2007, pag. 84-88, (0,31 c.a.).

- N. Grimailo „Problemele procesului de creare a normelor de drept internaţional: tendinţe noi” publicat în Revista moldovenească de drept internaţional şi relaţii internaţionale, Nr.1, 2011, pag. 106-112, (0,57 c.a.).

- N. Grimailo „Particularitaţile creării normelor de drept internaţional prin încheierea tratatelor internaţionale cu participarea organizaţiilor internaţionale”. Publicat în Materialele Conferinţei ştiinţifice internaţionale anuale a tinerilor cercetători cu genericul „Edificarea statului de drept şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric al Moldovei în contextul integrării europene”  vol. III, Ediţia  V-a, 29 martie 2011, Chişinău, 2011, pag. 125-133, (0,58 c.a.).

- N. Grimailo „Soft law” – component al procesului de creare a normelor internaţionale. Publicat în Materialele Conferinţei ştiinţifice internaţionale anuale a tinerilor cercetători cu genericul ”Tendinţe contemporane ale dezvoltarii ştiinţei în contextul valorificării opţiunii europene: viziuni ale tinerilor cercetători”, vol. I, Ediţia a VII-a, 30 mai 2013, Chişinău, 2013, pag. 154-163, (0,93 c.a.).

Rezumatul tezei:

1. Problematica abordată: Reliefarea specificului și rolului organizațiilor internaționale regionale la crearea normelor de drept internațional, având ca rezultat formularea unor concluzii și recomandări de natură să înlăture neclaritățile și problemele constatate în domeniu, în vederea aplicării acestor recomandări pentru a eficientiza activitatea normativă a organizațiilor internaționale, spre beneficiul acestora și a statelor-membre, statut care aparține și Republicii Moldova.

 2. Conţinutul de bază al tezei:  În cadrul cercetării realizate în contextul acestei lucrări s-a reușit să se distingă particularitățile procesului de creare a normelor de drept internațional de către organizațiile internaționale universale și cele regionale și problemele existente în materie, să se constate unele lacune sau chiar și inexistența unor prevederi speciale în textele tratatelor constitutive ale organizațiilor internaționale ce reglementează acest fenomen și să se elaboreze propuneri în vederea remedierii acestora, precum și unele soluții pertinente de ordin științific și practic ce pot servi drept bază pentru consolidarea cadrului internațional în domeniu.

 3. Principalele rezultate obţinute:

- Chiar dacă trebuie să recunoaștem că ponderea soft law este în continuă creștere, datorită avantajelor pe care le prezintă (simplicitatea, flexibilitatea, diversitatea, costurile reduse de ”negociere” și de ”suveranitate”), considerăm că proliferarea soft law poate fi periculoasă sau cel puțin nedorită. Recurgerea frecventă la adoptarea actelor fără de caracter obligatoriu cu o valoare normativă dubioasă constituie o scuză pentru nerespectarea dreptului rigid.

În plus, crează dubii și utilizarea termenului de soft law (drept flexibil) pentru actele organizațiilor internaționale lipsite de caracter juridic obligatoriu. Acestă noțiune ar putea fi aplicabilă pentru acele norme ale tratatelor internaționale care nu stabilesc drepturi și obligații concrete pentru subiectele dreptului internațional. În ce privește actele organizațiilor internaționale fără de caracter juridic obligatoriu, acestea nu constituie în sine izvor de drept internațional. Doar în cazul în care se face dovada existenței opinio juris indicând astfel la existența cutumei internaționale, actele nominalizate pot participa la formarea normelor de drept internațional, norma internațională constituind deja nu prevederile rezoluției, ci însăși cutuma internațională.

- Considerăm că actelor cu caracter de recomandare ale organizațiilor internaționale care influiențează crearea normelor juridice internaționale ar trebui, de asemenea, atribuite:

a. hotărârile care au o așa-numită ”funcție de predicție”. Aceste rezoluții determină necesitatea reglementării internaționale a anumitor aspecte ale relațiilor internaționale, căile de dezvoltare ulterioară a dreptului internațional, normele care urmează a fi create.

b. hotărârile de aprobare a proiectelor de convenții și de prezentare a acestora statelor-membre pentru elaborarea deciziilor finale asupra lor.

c. hotărârile ce accelerează procesul de creare a normelor internaționale. Acestea reprezintă rezoluțiile adresate autorităților care elaborează proiectul tratatului și rezoluțiile care fac apel la state în vederea participării acestora la tratate multilaterale generale.

- În contextul cercetării realizate s-a constatat că activitatea normativă a multor organizații internaționale se caracterizează prin lipsa de reglementare sau prin reglementarea insuficientă a unor aspecte ce vizează crearea normelor de drept internațional, în special, ne referim la lipsa de reglementare concretă: a) a procedurilor de elaborare și adoptare a actelor normative internaționale; b) a ordinii și procedurii de operare a modificărilor la actele normative ale organizațiilor internaționale și de încetare a efectelor acestora; c) ce vizează delimitarea organelor competente în acest sens și limitele atribuțiilor acestora în ce privește adoptarea de acte normative.