Marți, 23 aprilie 2019, ora 14.00, va avea loc susținerea publică a tezei de doctor în drept a Dlui CONICOV Ion, conducător științific: SMOCHINĂ Andrei, doctor habilitat în drept, profesor universitar, în şedinţa Consiliului Știinţific Specializat (D 552.01-26) din cadrul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, cu titlul tezei ”Dreptul la Petiționare în Republica Moldova”, la specialitatea:  552.01 – Drept constituțional.

Susținerea publică a tezei va avea loc pe adresa: mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 1, bir. 109.

COMPONENȚA CONSILIULUI ȘTIINȚIFIC SPECIALIZAT:

1.     GUCEAC Ion, președinte, doctor habilitat în drept, profesor universitar, academician;

2.     GORIUC Silvia, secretar științific, doctor în drept, conferențiar universitar;

3.     POPA Victor, doctor habilitat în drept, profesor universitar;

4.     BALMUȘ Victor, doctor habilitat în drept, profesor universitar;

5.     GRAMA Dumitru, doctor în drept, profesor universitar.

Referenţi oficiali:

1.     ARSENI Alexandru, doctor habilitat în drept, profesor universitar;

2.     ȚURCAN Serghei, doctor în drept, conferențiar universitar.

Principalele publicații științifice la tema tezei ale autorului:

1.   Conicov I. Particularităţile formelor de realizare ale dreptului de petiţionare. Revista de Proprietate Intelectuală „Intellectus” [Chişinău]. Nr. 1-4, 2016. p. 98-102. Categoria B. ISSN 1810-7079. (0,54 c.a.)

2.   Conicov I.  Dreptul de petiţionare în legislaţia Republicii Moldova. În: Legea şi Viaţa [Chişinău]. Nr. 8 (248), 2012. p. 21-24. Categoria C. ISSN 1810-309X. (0,49 c.a.).

3.   Conicov I. Право на обращение в органы государственной власти: сущиность и роль в демократическом государстве. În: Закон и Жызнь, [Chişinău].  № 8 (248), 2012. p. 39-43. Categoria C. ISSN 1810-3081. (0,56 c.a.).

4.   Smochină A., Conicov I. Noţiunea şi elementele structurale ale dreptului de petiţionare. Revista Studii Juridice Universitare [Chişinău]. Nr.3-4, 2015. p. 45-51. Categoria C. ISSN 1857-4122. (0,58 c.a.).

5.   Conicov I. Rolul autorităţilor publice în procesul realizării dreptului de petiţionare. În: Mat. ale conf. cu part. inter, „Contribuţia tinerilor cercetători la dezvoltarea administraţiei publice, conferinţa ştiinţifico-practică internaţională. Academia de Administrare Publică, Catedra Ştiinţe Administrative. Chişinău: Garomont-Studio, 2016, p. 440-445. Categoria ISBN 978-9975-115-95-7. (0,50 c.a.).

6.   Conicov I. Influenţa actelor internaţionale şi europene asupra dezvoltării dreptului de petiţionare. În: European economic integration. Chişinău: USEM, 2016, p. 154-158. Categoria ISBN 978-9975-3147-2-5. (0,52 c.a.).

7.   Conicov I. Noţiunea şi elementele structurale ale dreptului de petiţionare. În: European economic integration. Chişinău: USEM, 2016, p. 163-167. Categoria ISBN 978-9975-3147-2-5. (0,48 c.a.).

8.   Conicov I. Problema garantării valorilor europene prin realizarea dreptului de petiţionare. În: European economic integration. Chişinău: USEM, 2016, p. 176-181. Categoria ISBN 978-9975-3147-2-5. (0,51 c.a.).

REZUMATUL TEZEI:

Actualitatea şi importanţa problemei abordate. Dreptul de petiţionare reprezintă unul dintre principalele drepturi fundamentale ale omului. Consacrat în Constituţia Republicii Moldova, explică pe de o parte importanţa aplicării ca pe un mijloc de comunicare cu organele statului în corelare cu necesităţile poporului, iar pe de altă parte evocă expresia calitativă de apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Organizarea politică a oricărei comunităţi social-umane dă naştere la un complex variat de raporturi sociale între guvernanţi şi cei guvernaţi, a căror reglementare prin norme juridice are ca obiectiv să asigure pe cât de posibil, dacă nu o armonizare a intereselor specifice diferitelor categorii socio-profesionale a conflictelor potenţiale, generate de încălcarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor. Nici o societate nu poate pretinde că a reuşit să satisfacă pe deplin cerinţele de grup ori personale ale oamenilor sau să împiedice abuzuri ale administraţiei publice, încălcarea unor drepturi şi interese legitime ale cetăţenilor ocrotite de lege. Acesta este motivul pentru care constituţiile statelor consacră, în general, accesul liber la justiţie şi dreptul oricăror persoane vătămate de o autoritate publică de a se adresa instanţelor specializate, pentru a li se recunoaşte drepturile încălcate de administrația publică (contenciosul administrativ), ori dreptul cetăţenilor de adresa petiţii autorităţilor publice

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. Constă în mai multe concluzii şi recomandări care vin să suplinească golul cercetărilor ştiinţifice din domeniul petiţionării. La general tematica cu privire la dreptul de petiţionare, cu regret nu a fost supusă până la momentul de faţă unor investigaţii științifice multidimensionale de amploare

Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniu constă în primul rând în relevarea importanței asigurării dreptului de petiţionare al cetăţeanului pe de o parte, şi elaborarea recomandărilor pentru modificarea actelor normative din Republica Moldova, care au menirea de a îmbunătăţi climatul realizării şi valorificării drepturilor fundamentale, condiţii indispensabile dezvoltării democraţiei statului de drept în Republica Moldova

În rezumatul tezei constatăm că mecanismul realizării dreptului de petiţionare urmează să aibă la bază următoarele principii: universalitatea dreptului de petiţionare, libertatea de înaintare a petiţiilor, respectarea egalităţii dintre cetăţean şi stat, libertatea de a alege, obiectivitate, competenţa examinării, abordarea complexă a petiţiilor, respectarea legislaţiei pe parcursul întregului proces de examinare a petiţiilor.

Dintre recomandări se conturează:

1. Asigurarea accesului petiţionarilor la organele statului prin intermediul la cât mai multe canale diversificate şi adaptate la nivelul de utilizare ale cetăţeanului;

2. Micşorarea termenilor de examinare ale petiţiilor cu modificarea art. 60, Codul Administrativ al Republicii Moldova.

4. Considerăm oportun şi necesare de a completa Codul Administrativ al Republicii Moldova cu clauze care ar asigura şi preîntâmpina conflictul de interese al funcţionarilor organelor statului în raport cu petiţionarii.

5. Completarea cadrului legislativ cu prevederile legate de iniţierea controlului asupra respectării dreptului de petiţionare în activitatea reprezentanţilor organelor statului.

6. Schimbarea statutului instituţional al petiţiei electronice prin identificarea petiţionarului prin intermediul semnăturii digitale sau altă modalitate comodă petiţionarului care aplică mijloacele de comunicare electronice.

7. Cu titlul de lege ferenda se propune analogic procedurii contenciosului administrativ să fie inclusă în Codul Administrativ al R.M., art. 93, următorul conţinut: „Sarcina probaţiunii asupra circumstanţelor rezultate la emiterea deciziei, săvârşirea acţiunilor sau inacţiunea care a dus la  încălcarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţeanului, organizaţiei sau colectivului, este pusă pe seama organului statului şi persoanei responsabile.”.

8. Întru realizarea principiului gratuității propunem a fi exclus din Codul Administrativ alin. (2), art. 116, „Taxele ce urmează a fi percepute în baza legii de la petiționari au ca scop doar acoperirea cheltuielilor efective ale autorității publice în cadrul procedurii administrative.”, această prevedere fiind una evazivă poate fi interpretată abuziv prin lezarea drepturilor petiționarilor.

Urmare studiului, concluziilor şi recomandărilor expuse, considerăm că prezenta lucrare înregistrează un aport important la cunoaşterea ştiinţifică în domeniul dreptului de petiţionare. Aceasta implică o imbold asupra procesului de perfecţionare a cadrului legislativ şi celui teoretic care credem noi îşi va produce rezultatele pozitive în consolidarea democratismului statului de drept la care pretinde a fi unul calitativ în Republica Moldova.